Văd că, într-o zi de sîmbătă, cînd lumea bîntuie prin tîrg, acum cînd chiar au izbucnit toţi copacii în floare, stăm izolaţi între patru pereţi (camera de lucru sau laborator), dar evadînd in...virtual. Cum ar fi formulat, e clar că tot renunţare se numeşte.
Dar asta cred, că asta ne diferenţiază de cei care DOAR bîntuie prin viaţă. Tumultul acesta existenţial ne dă senzaţia(prin urcuşuri şi coborîşuri, eşecuri şi succese, emotii şi lacrimi) că TRĂIM. Altfel ... doar vegetezi, asemenea naturii, izbucnind o data pe an.
Mă bucur să văd că aveţi starea necesară să lucraţi. Aştept să văd cum se ... înfiripă proiectele.
Spor la treabă!
O zi excelentă, cu o ora de ... viata cîştigata(atenţie la ceasul naturii în noaptea asta). La CUI(Casa Universitarilor) se ... deschid cerurile? Nu? Vorba lui Mircea Eliade. Imi pare tare rău că sunt blocată acasă. Lucrez. Nici nu mai ştiu exact la ce/pentru ce! PRAGMATISM, oricum.
Vă îmbrăţişez!
Elena Manuca
http://normalaiasi.lx.ro/revista/
http://roinfocds.blogspot.com/
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu