Vizită... la Călăraşi

Mereu ne-am dorit să vizităm CCAII Călăraşi, dar şi Liceul Teoretic "M. Sadoveanu". Centrul Comunitar urma să-l vizităm pentru a afla cum se descurcă în condiţiile existente, cum se spune pe la noi, de criză economică, financiară, mondială, etc. Şi aveam să aflăm că de toate le avem cu prisosinţă, doar că la Călaraşi am depistat o frumoasă ... lipsă de criză de resurse umane. Nu ştiu pe cît de potrivite sunt aceste cuvinte, pe cît de logice sunt, dar îmi permit o astfel de exprimare, pentru că omul sfînţeşte şi locul, şi netul. Or, lucrurile puse la punct de domnul Valeriu Gorincioi de la Călăraşi par a fi nu numai un exemplu, ci şi o invidie sănătoasă. Pentru că lucrurile merg bine, iar cînd spunem astfel, ne referim şi la relaţiile stabilite între CCAII Călăraşi şi adminsitraţia locală. Or, susţinerea CCAII Călaraşi de către consiliul local denotă că această instituţie comunitară este utilă şi necesară. Dincolo de încărcătura politică ce se face poate resimţită şi la Călăraşi, cînd este vorba de instruire, informare, cunoaştere, aici cu toţii decid în favoarea acestora. La lecţia demonstrativă de chimie fiecare membru al delegaţiei de la Făleşti a putut să urmărească experienţele la tema "Proteinele", fapt ce i-a făcut şi mai curioşi de posibilităţile soft-urilor educaţionale aplicate în acest liceu.

În rezultat, am intrat şi în clasa XII absolventă, unde, pare, că fiecare al doilea licean este premiant la concursurile naţionale pe obiecte, iar Dragoş Gîlcă a depăşit toate aşteptările şi colegilor, şi profesorilor. În cadrul acestei deplasări ce e parte a proiectului de dezvoltare a capacităţilor CCAII Făleşti, susţinut financiar de către Fundaţia Soros-Moldova, au beneficiat reprezentanţi ai CCAII Făleşti, CCAII Scumpia, CCAII Mărăndeni, Centrul de Tineret Chetriş.

TALENT PLUS

Trecută poate peste atenţia mass-media, Ziua de 1 iunie 2009 a coincis cu lansarea unei publicaţii inedite - TALENT PLUS. Adică, o revistă editată de o echipă tînără despre tineri talentaţi din Republica Moldova.
E o publicaţie care însumează nume de tineri care s-au remarcat deja în domeniul lor. Ei, bine, primul număr a adunat filă cu filă nişte nume cunoscute mai mult sau mai puţin publicului. Deşi, cine nu a auzut de interpreta de folclor Tămărica Costriţchi, Mihaela Dunaf, naistul Iulian Puşcă, Tatiana Panfil?
Sau de ceramistul Adrian Triboi, despre care compozitorul Constantin Rusnac, prezent la manifestare, a ţinut neapărat să spună cuvinte de înaltă apreciere. La Jocurile Delfice Adrian Triboi a fost practic fără concurenţi, asta fiind diferenţa între artistul de 22 ani din Moldova faţă de ceilalţi participanţi. Distinsele doamne - Lucia Mîrza, preşedinte, Asociaţia copii dotaţi din Republica Moldova, şi profesoara universitară Tamara Cristei, au selectat minuţios membrii asociaţiei care să fie incluşi în numărul de inaugurare.
Iar grupul muzical CLASSIC, prin Sandu Reva, Bogdan Pascari, Sergiu Ursu, Octavian Pogor, Vitalie Cobzac şi dirijorul Eugen Bocico, re-confirmă faptul unor talente inedite.
Editată în condiţii poligrafice de lux, revista poartă şi un autograf al compozitorului şi academicianului Eugen Doga, considerat, pe bună dreptate, patronul spiritual al Asociaţiei, dar şi a revistei. La manifestarea prilejuită de lansarea revistei TALENT PLUS, dar şi la mica aniversare de 8 ani ai asociaţiei, au participat compozitorul Constantin Rusnac, interpreta de muzică populară Maria Ţărnă, omul de cultură Dorel Ţărnă. Iar susţinerea logistică, altfel spus, gazdă a manifestării, s-a oferit a fi restaurantul Vila Veche din Chişinău (str. Eminescu, 44/1).

Un strop, o lacrima, un dor...

A murit Andrei Vartic. Dincolo de datele biografice, dincolo de realizările sale cunoscute, Andrei Vartic a fost o părticică pentru Asociaţia "Alianţa între generaţii". Ultimele luni din viaţa lui le-am trăit în suferinţa ce îl însoţea. Era angajatul nostru, consultantul nostru.
Era acel strop de încredere ce ne însoţea în paşii ce i-am urmat sau mai sunt pe cale de a fi realizate. Marii paşi făcuţi sau pe cale de a fi făcuţi erau cîntăriţi de aprecierea lui Andrei Vartic. Trebuia să spună "Binee", ca să subînţelegem că direcţia generală, intenţiile asociaţiei sunt de mare importanţă.
Era acea lacrimă care spăla ruşinea cu care se acoperea acest popor ticăloşit, înrobit, dar care a preferat să aleagă prin propria voinţă mizeria.
Va ramîne ca un dor, un cîntec. Pentru că a iubit libertatea în toate împrejurările.
Cu o verticalitate intelectuală de invidiat, a fost un bărbat emoţional şi sentimmental. De asta a putut să se manifeste plenar în domeniile relevante. În ultimile luni de viaţă era un avid de muncă, de scris. Simţea că nu are timp să le aştearnă pe toate, simţea că vor rămîne lucruri nescrise şi nespuse. Ştim că ultimele eseuri au fost scrise în sala de reanimare, într-o suferinţă chinuitoare. Dar mai rămîn nepublicate schiţe, teze, notiţe, care vor deveni ulterior baza unor analize fundamentale ale vieţii şi activităţii sale.
Vom simti lipsa acestui strop, acestei lacrimi, acestui dor.
Adio, Andrei!